Conținut Scipedia

Cercetarea romaneasca si cercetarea straina

Valentin Curtef — Fri, 30 Apr 2010 11:09:10 +0300

Descoperirile cercetarilor ofera societatii mijloace noi de percepere si modelarea a mediului inconjurator. Teoria relativitatii asigura, de exemplu, functionarea telefoanelor mobile sau a sistemelor GPS, iar interesanta lume a mecanicii cunatice va inlesni construirea de calculatoare de 1000 de ori mai performate decat cele actuale. Astfel de produse evidentiaza rolul crescand al cercetarii in societate. Privind starea cercetarii romanesti actuale descoperim ca lucrurile nu stau la fel. Care este motivul pentru care cercetarea romaneasca, desi dispune prin studentii si profesorii ...

Etimologie si stiinta

Valentin Curtef — Mon, 10 Aug 2009 21:54:32 +0300

Cand ne folosim de notiuni stiintifice cum ar fi “teorie”, “fizica”, “cosmos”, “geometrie”, “analogie”, etc., neglijam partial, daca nu total, provenienta acestora. Insa, originea notiunilor este cea care ne ajuta sa intelegem modul in care oamenii au perceput realitatea in trecut. Etimologia este domeniul stiintei care se ocupa cu originea cuvintelor oferind omului modern posibilitatea sa observe cum s-a modificat conceptia despre lume pe parcursul istoriei, prin evolutia cuvantului de la sensul originar la cel actual.

Sa ne indreptam atentia ...

A treia editie a concursului FameLab

Daniel Ţuţuc — Wed, 29 Apr 2009 11:23:01 +0300

British Council da startul inscrierilor pentru competitia de stiinta a anului
TVR2 FameLab

Transmite lumii intregi pasiunea ta pentru stiinta!

British Council lanseaza a treia editie a competitiei internationale FameLab, un concurs televizat realizat in Romania in co-productie cu TVR 2, care isi propune sa descopere tinere talente in comunicarea stiintifica. Concursul ofera tinerilor cu varsta intre 18 si 35 de ani, pasionati de stiinta, oportunitatea de a deveni, in doar trei minute, prezentatori de stiinta ai noii generatii.

Proiectul ...

De ce este nevoie de tensori?

Valentin Curtef — Sat, 04 Apr 2009 23:26:43 +0300

Miscarea ni se dezvaluie in fiecare zi intr-o multitudine de feluri: mersul spre munca, calatoria cu trenul, alergatul prin parc, curgerea raului, zborul pasarilor si multe altele. Dar oricat de felurita ar fi miscarea, ea depinde de cel care o observa, mai exact, miscarea unui subiect este usor de observat atata timp cat observatorul nu se misca, dar devine mai dificil de observat sau chiar imposibil cand observatorul este in miscare. Sa ne imaginam de exemplu ca observatorul este intr-un ...

Un pas revolutionar in crearea celulelor stem

Daniel Ţuţuc — Tue, 10 Mar 2009 06:00:00 +0300

Într-un studiu ce a apărut în numărul din martie al revistei Nature, Dr. Andras Nagy anunţă descoperirea unei noi metode de a produce celule stem, pas ce ar putea duce la dezvoltarea unor proceduri sigure pentru vindecarea unor boli grave precum afecţiuni ale măduvei spinării, diabet sau Parkinson.

Dr. Nagy – Senior Investigator la Samuel Lunenfeld Research Institute aparţinând Spitalului Mount Sinai, Investigator la McEwen Centre for Regenerative Medicine, şi preşedinte al Canada Research in Stem Cells and Regeneration – a descoperit ...

Despre supraconductivitate - aplicatii (III)

Daniel Ţuţuc — Mon, 09 Mar 2009 06:00:00 +0300

Supraconductorii au câteva aplicaţii foarte importante atât în viaţa de zi cu zi, cât şi în laboratoarele ştiinţifice. Având în vedere caracteristica superconductorilor de a permite curgerea unui curent electric fără a opune rezistentă, iar curgerea unui curent electric generează un câmp magnetic, aceasta constituie principala aplicaţie acestui tip de materiale. Câmpul magnetic este folosit atât în aplicaţii spectroscopice, cum ar fi rezonanţa magnetică nucleară, în transportul prin levitaţie magnetică, cât şi în acceleratoarele de particule pentru a controla direcţia ...

Sensul stiintei

Valentin Curtef — Fri, 06 Mar 2009 06:00:00 +0300

Oare ne putem imagina viata fara un telefon celular, fara internet, televizor, masina de spalat, automobil, avioane, etc.? Nu, toate acestea au ajuns sa ne marcheze viata, sa ne modeleze stilul de viata, modul in care lucram, sau unde si cum ne petrecem concediul. Tehnica ne usureaza traiul, dar in acelasi timp face ca perceperea lumii inconjuratoare sa devina tot mai complexa. Ne ofera totodata posibilitatea de a folosi un celular sau un calculator fara sa stim cum functioneaza acestea ...

Despre conceptul de limita in matematica

Valentin Curtef — Mon, 23 Feb 2009 06:00:00 +0300

Pana la cat putem numara? O mie, un milion, un miliard? Putem sa nascocim un numar oricat de mare si totusi putem aduna o unitate obtinand astfel un numar si mai mare. Ne putem intreba atunci: exista o limita pana unde putem numara? Raspunsul este negativ, deoarece sirul numerelor naturale – adica 1, 2, 3, si asa mai departe – nu are o limita, ci continua la nesfarsit. Matematicienii vorbesc in acest caz despre un sir de numere care este nemarginit sau ...

Cursa Secolului

Lucian Ancu — Wed, 18 Feb 2009 12:02:30 +0300

Ieri au aparut in presa internationala o serie de articole (BBC, NewScientist, Symmetry) care anuntau o cursa pentru gasirea bosonului Higgs. Desi aparent o noutate, aceasta cursa exista de cativa ani de zile. Sa incercam sa pornim povestea din trecut si sa vedem unde suntem astazi.

In 2000 CERN oprea unul dintre cele mai de succes acceleratoare,LEP (Large Electron Positron Collider) pentru a face loc proiectului LHC in tunelul care se intinde intre Franta si Elvetia. LEP reusise sa ...

Despre supraconductivitate - scurt istoric (II)

Daniel Ţuţuc — Mon, 16 Feb 2009 06:00:00 +0300

Dupa ce in articolul Despre supraconductivitate – scurt istoric am discutat evenimentele din care au dus la descoperirea supraconductivitatii si avansurile tehnologice din domeniu pana la sfarsitul anilor ‘70, in articolul de fata continui seria descoperirilor incepand din anii ‘80 pana in ziua de azi.

Anii 80 au fost o perioada de descoperiri foarte importante in domeniul supraconductivitatii. Dupa ce in 1964 Bill Little de la Universitatea Stanford sugera posibilitatea existentei unor supraconductori organici – bazati pe carbon, in 1980 primul astfel ...

Enzima care suprimă cancerul

Daniel Ţuţuc — Tue, 10 Feb 2009 06:00:00 +0300

Oamenii de ştiinţă de la University of Tsukuba, din Japonia au reuşit identificarea unei enzime care aparent suprimă cancerul de sân şi speră ca descoperirea să ducă la apariţia unor noi terapii pentru controlul acestui tip de cancer, al doilea la nivel mondial ca număr de cazuri, anunţă Reuters. Este vorba de enzima numită CHIP, despre care oamenii de ştiinţă spun că poate împiedică cancerul prin degradarea unor proteine responsabile de apariţia bolii.

Rezultatele descrise în revista Nature Cell Biology ...

Cercetarea românească încotro?

Lucian Ancu — Mon, 09 Feb 2009 09:35:07 +0300

Săptămâna trecută a fost marcată de o intensă discuţie publică referitoare la direcţia cercetării în România. Această discuţie a fost născută de zvonurile , confirmate apoi, că bugetul cercetării pe 2009 urmează să fie redus considerabil comparativ cu 2008. Au fost mai multe cifre vehiculate, în orice caz reducerea este mai mare de 50%.

În această situaţie Ad-Astra s-a remarcat prin faptul că a reuşit să aibă o poziţie coerentă cu acţiunile care le-a avut de-a lungul anilor. Ad-Astra s-a remarcat ...

Circuite electronice "invizibile"

Daniel Ţuţuc — Mon, 09 Feb 2009 06:00:00 +0300

Cercetătorii de la Universitatea Southern California, din Los Angeles anunţă progrese către mult-cautatele circuite electronice “invizibile” şi afişaje transparente, foarte utile pentru afişajele pe parbriz, asa numitele Head-Up Display, sau pentru hârtie electronică.

Oamenii de ştiinţă anunţă dezvoltarea de circuite electronice foarte mici şi transparente – cele mai puternice de acest gen până în prezent – care ar putea deschide calea către electronica transparentă şi alte aplicaţii futuristice, incluzând ziare electronice şi afişaje purtabile pe haine, anunţă ScienceDaily. Rezultatele studiului au apărut ...

Despre supraconductivitate - scurt istoric (I)

Daniel Ţuţuc — Mon, 09 Feb 2009 06:00:00 +0300

Supraconductorii, materiale care nu prezintă rezistenţă la curgerea curentului electric, sunt printre ultimele provocări ale cercetării ştiinţifice. Nu numai că limitele supraconductivitatii nu au fost atinse, dar şi teoriile care explică comportamentul supraconductor sunt în mod constant reevaluate.

În 1911 supraconductivitatea a fost pentru prima data observată în mercur de catre fizicianul olandez Heike Kamelingh Onnes (vezi şi Istoria temperaturilor joase) de la Universitatea din Leiden. La vremea respectivă, câţiva oameni de ştiinţă, printre care şi William Thomson (cunoscut ca ...

Zincul poate reduce efectul alcoolului asupra bebelusilor

Daniel Ţuţuc — Fri, 06 Feb 2009 06:00:00 +0300

Un nou studiu asupra animalelor arată că folosirea de suplimente zilnice cu zinc în timpul sarcinii poate reduce malformaţiile congenitale legate de consumul de alcool. Rezultatele studiului au apărut pe data de 3 februarie în revista Alcoholism: Clinical & Experimental Research, publicată de prestigioasa editură Wiley. Consumul de alcool în primul trimestru al sarcinii prezintă cel mai mare risc de apariţie a malformaţiilor. Experimentele pe animale au arătat că malformaţiile congenitale pot apărea după doar o sesiune de consum de alcool ...

Explorează Marte alături de NASA şi Google

Daniel Ţuţuc — Thu, 05 Feb 2009 06:00:00 +0300

NASA şi Google anunţă lansarea unui nou modul disponibil prin Google Earth pentru explorarea planetei Marte, disponibil la adresa de web www.google.com/mars , făcând posibilă vizualizarea la rezoluţie înaltă şi tridimensional a planetei roşii. Pe lângă faptul că o să ajute publicul prin studiul tridimensional al planetei, modulul de asemenea va oferii posibilitatea cercetătorilor de a compara imaginile Google Earth cu cele deja existenţe în bazele de date.

Ca şi în cazul vizualizării Pământului, Google Earth permite zborul ...

Cele mai mici puncte cuantice

Daniel Ţuţuc — Wed, 04 Feb 2009 16:49:12 +0300

Cercetătorii de la Institutul Naţional pentru Nanotehnologie al Canadei şi Universitatea din Alberta ¹ au atins un nou nivel de control individual al electronilor, un rezultat care aduce dispozitivele bazate pe punctele cuantice mai aproape de implementare

Conform rezultatelor publicate în revista Physical Review Lettes din luna ianuarie ², aceştia au realizat experimental cele mai mici puncte cuantice produse vreodată, având numai 1 nm (!) în diametru.

Adesea numite atomi artificiali, din cauza similarităţii cu spectrul energetic al atomilor, punctele cuantice ...

Litografia prin nanoimprimare

Daniel Ţuţuc — Wed, 04 Feb 2009 14:58:19 +0300

In următorii ani litografia optică, tehnologia de producere în masă a dispozitivelor electronice actuale, cum ar fi procesoarele, memoriile, circuitele integrate si altele, e pe cale să fie inlocuită cu o tehnologie emergentă. Nanoimprimarea este o tehnică litografica căreia i-a fost acordată din ce în ce mai multă atenţie în ultimii ani, fiind propusă pentru înlocuirea litografiei optice în producţia industrială a dispozitivelor electronice. După cum menţionam în articolul “Nanolitografia sau artă miniaturizării” tehnicile litografice folosite în prezent pe scară ...

La inceput de drum

Lucian Ancu — Sun, 01 Feb 2009 11:06:53 +0300

Draga cititorule,

in numele echipei Scipedia.ro vreau sa iti urez “Bine ai venit” pe situl proiectului nostru.
Acest proiect s-a nascut din dorinta de a readuce stiinta in viata cotidiana. Consider ca stiinta este din ce in ce mai departe de omul de rand, desi in mod paradoxal este din ce in ce mai prezenta in viata noastra prin toate tehnologiile si gadgeturile care le folosim.

Stiinta (dar si omul de stiinta) este privita, de multe ori, ca o ...

Cel mai mic radio functional

Daniel Ţuţuc — Wed, 28 Jan 2009 22:20:14 +0300

O echipa de cercetatori de la U.S. Department of Energy’s Lawrence Berkeley National Laboratory (Berkeley Lab) si de la University of California au creat primul radio complet functional dintr-un singur nanotub de carbon, ceea ce il face cateva ordine de marime mai mic decat cel mai mic radio creat vreodata.

Avand in vedere ca un nanotub de carbon e de 10.000 de ori mai mic decat un fir de par, acesta e in mod sigur cel mai ...