Articole Scipedia

Etimologie si stiinta

Valentin Curtef — Mon, 10 Aug 2009 21:54:32 +0300

Cand ne folosim de notiuni stiintifice cum ar fi “teorie”, “fizica”, “cosmos”, “geometrie”, “analogie”, etc., neglijam partial, daca nu total, provenienta acestora. Insa, originea notiunilor este cea care ne ajuta sa intelegem modul in care oamenii au perceput realitatea in trecut. Etimologia este domeniul stiintei care se ocupa cu originea cuvintelor oferind omului modern posibilitatea sa observe cum s-a modificat conceptia despre lume pe parcursul istoriei, prin evolutia cuvantului de la sensul originar la cel actual.

Sa ne indreptam atentia ...

De ce este nevoie de tensori?

Valentin Curtef — Sat, 04 Apr 2009 23:26:43 +0300

Miscarea ni se dezvaluie in fiecare zi intr-o multitudine de feluri: mersul spre munca, calatoria cu trenul, alergatul prin parc, curgerea raului, zborul pasarilor si multe altele. Dar oricat de felurita ar fi miscarea, ea depinde de cel care o observa, mai exact, miscarea unui subiect este usor de observat atata timp cat observatorul nu se misca, dar devine mai dificil de observat sau chiar imposibil cand observatorul este in miscare. Sa ne imaginam de exemplu ca observatorul este intr-un ...

Despre supraconductivitate - aplicatii (III)

Daniel Ţuţuc — Mon, 09 Mar 2009 06:00:00 +0300

Supraconductorii au câteva aplicaţii foarte importante atât în viaţa de zi cu zi, cât şi în laboratoarele ştiinţifice. Având în vedere caracteristica superconductorilor de a permite curgerea unui curent electric fără a opune rezistentă, iar curgerea unui curent electric generează un câmp magnetic, aceasta constituie principala aplicaţie acestui tip de materiale. Câmpul magnetic este folosit atât în aplicaţii spectroscopice, cum ar fi rezonanţa magnetică nucleară, în transportul prin levitaţie magnetică, cât şi în acceleratoarele de particule pentru a controla direcţia ...

Sensul stiintei

Valentin Curtef — Fri, 06 Mar 2009 06:00:00 +0300

Oare ne putem imagina viata fara un telefon celular, fara internet, televizor, masina de spalat, automobil, avioane, etc.? Nu, toate acestea au ajuns sa ne marcheze viata, sa ne modeleze stilul de viata, modul in care lucram, sau unde si cum ne petrecem concediul. Tehnica ne usureaza traiul, dar in acelasi timp face ca perceperea lumii inconjuratoare sa devina tot mai complexa. Ne ofera totodata posibilitatea de a folosi un celular sau un calculator fara sa stim cum functioneaza acestea ...

Despre conceptul de limita in matematica

Valentin Curtef — Mon, 23 Feb 2009 06:00:00 +0300

Pana la cat putem numara? O mie, un milion, un miliard? Putem sa nascocim un numar oricat de mare si totusi putem aduna o unitate obtinand astfel un numar si mai mare. Ne putem intreba atunci: exista o limita pana unde putem numara? Raspunsul este negativ, deoarece sirul numerelor naturale – adica 1, 2, 3, si asa mai departe – nu are o limita, ci continua la nesfarsit. Matematicienii vorbesc in acest caz despre un sir de numere care este nemarginit sau ...

Cursa Secolului

Lucian Ancu — Wed, 18 Feb 2009 12:02:30 +0300

Ieri au aparut in presa internationala o serie de articole (BBC, NewScientist, Symmetry) care anuntau o cursa pentru gasirea bosonului Higgs. Desi aparent o noutate, aceasta cursa exista de cativa ani de zile. Sa incercam sa pornim povestea din trecut si sa vedem unde suntem astazi.

In 2000 CERN oprea unul dintre cele mai de succes acceleratoare,LEP (Large Electron Positron Collider) pentru a face loc proiectului LHC in tunelul care se intinde intre Franta si Elvetia. LEP reusise sa ...

Despre supraconductivitate - scurt istoric (II)

Daniel Ţuţuc — Mon, 16 Feb 2009 06:00:00 +0300

Dupa ce in articolul Despre supraconductivitate – scurt istoric am discutat evenimentele din care au dus la descoperirea supraconductivitatii si avansurile tehnologice din domeniu pana la sfarsitul anilor ‘70, in articolul de fata continui seria descoperirilor incepand din anii ‘80 pana in ziua de azi.

Anii 80 au fost o perioada de descoperiri foarte importante in domeniul supraconductivitatii. Dupa ce in 1964 Bill Little de la Universitatea Stanford sugera posibilitatea existentei unor supraconductori organici – bazati pe carbon, in 1980 primul astfel ...

Despre supraconductivitate - scurt istoric (I)

Daniel Ţuţuc — Mon, 09 Feb 2009 06:00:00 +0300

Supraconductorii, materiale care nu prezintă rezistenţă la curgerea curentului electric, sunt printre ultimele provocări ale cercetării ştiinţifice. Nu numai că limitele supraconductivitatii nu au fost atinse, dar şi teoriile care explică comportamentul supraconductor sunt în mod constant reevaluate.

În 1911 supraconductivitatea a fost pentru prima data observată în mercur de catre fizicianul olandez Heike Kamelingh Onnes (vezi şi Istoria temperaturilor joase) de la Universitatea din Leiden. La vremea respectivă, câţiva oameni de ştiinţă, printre care şi William Thomson (cunoscut ca ...

Litografia prin nanoimprimare

Daniel Ţuţuc — Wed, 04 Feb 2009 14:58:19 +0300

In următorii ani litografia optică, tehnologia de producere în masă a dispozitivelor electronice actuale, cum ar fi procesoarele, memoriile, circuitele integrate si altele, e pe cale să fie inlocuită cu o tehnologie emergentă. Nanoimprimarea este o tehnică litografica căreia i-a fost acordată din ce în ce mai multă atenţie în ultimii ani, fiind propusă pentru înlocuirea litografiei optice în producţia industrială a dispozitivelor electronice. După cum menţionam în articolul “Nanolitografia sau artă miniaturizării” tehnicile litografice folosite în prezent pe scară ...

Nanolitografia sau arta miniaturizării

Daniel Ţuţuc — Wed, 28 Jan 2009 22:15:18 +0300

Care sunt metodele folosite pentru realizarea acestor dispozitive la scară nanometrică? Aici vom trece în revistă principalele metode litografice folosite în ziua de azi în industrie şi în laboratoarele de cercetare.

Începând cu ultima jumătate a secolului XX, am văzut un progres fără precedent în ştiinţă şi o cursă continuă în procesul miniaturizării dispozitivelor electronice. În 1965 co-fondatorul Intel, Gordon Moore, prezicea dublarea numărului de tranzistori dintr-un cip o dată la doi ani. Această tendinţă a fost urmată foarte precis ...

Istoria fizicii temperaturilor joase

Daniel Ţuţuc — Tue, 27 Jan 2009 22:15:33 +0300

De cele mai multe ori importanta temperaturilor joase nu e recunoscuta pe deplin, motivul probabil fiind intervalul foarte redus de temperatura la care este restrictionata viata noastra. Se poate constientiza acest lucru doar daca ne uitam la temperaturile existente in natura sau in laboratoare. Aceste pleaca de la 109 K – temperatura din centrul celor mai fierbinti stele, necesara pentru a forma si a distruge nucleele atomice – pana la 2*10^-6 K, cele mai mici temperaturi accesibile astazi in experimentele ...

Progrese in tehnologia informatiei cuantice pana in prezent (IV)

Daniel Ţuţuc — Mon, 26 Jan 2009 14:47:11 +0300

O sumarizare a rezultatelor majore obţinute până în prezent în domeniul procesarii informaţiei cuantice. Această trecere în revistă porneşte din anul 1997 şi sfârşeşte în 2007.

În 1998, cercetătorii de la Los Alamos National Laboratory şi de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) conduşi de Raymond Laflamme au reuşit să împrăştie un singur bit de informaţie cuantică (qubit) pe trei spini nucleari din fiecare moleculă dintr-o soluţie lichidă de alanină sau tricloroetilena, au reuşit acest lucru folosind rezonanţa magnetică nucleară ...

Computere cuantice - obstacole şi cercetare (III)

Daniel Ţuţuc — Sun, 25 Jan 2009 15:17:47 +0300

Aceasta este partea a treia din seria “Computere cuantice şi qubiti”, pe care am început-o cu O scurtă istorie a calculului cuantic şi Despre potenţialul şi realizarea unui qubit. În articolul de faţă o să discut despre obstacolele întâlnite în dezvoltare, rezultatele obţinute în cercetare până acum şi o să încerc să arunc o privire spre viitorul acestei tehnologii.

Obstacole şi cercetare

Procesarea informaţiei cuantice a făcut numeroase progrese de la concepţia ei, inclusiv construirea a unor computere cuantice capabile ...

Despre realizarea si potentialul unui qubit (II)

Daniel Ţuţuc — Sat, 24 Jan 2009 15:15:27 +0300

Aceasta este partea a doua din seria “Computere cuantice si qubiti”, pe care am inceput-o cu “O scurta istorie a calculului cuantic”. In articolul de fata mi-am propus sa trec in revista potentialul unui qubit, eventualele aplicatii si, nu in ultimul rand, metodele de realizare.

Dupa cum am spus si in articolul precedent, un computer cuantic poate fi orice dispozitiv pentru calcul care foloseste in mod direct fenomenele cuantice, insa ce inseamna asta concret? Pentru a oferi o imagine mai ...

O scurta istorie a calculului cuantic (I)

Daniel Ţuţuc — Fri, 23 Jan 2009 14:54:50 +0300

O scurta introducere in notiunile de calcul cuantic, qubit si, nu in ultimul rand, de computer cuantic (partea I)

Dispozitivele electronice facute din siliciu domina astazi industria computerelor, dar cercetatorii exploreaza acum alte tehnologii pentru a oferi computere mai puternice. Un computer cuantic este un dispozitiv teoretic care foloseste propietatile mecanicii cuantice – universul fizicii care se ocupa de energie si materie la scara atomica.

In acest articol mi-am propus sa ofer cititorilor o imagine cat mai clara asupra notiunii de ...

Primavara e sezonul Aurorei Boreale

Daniel Ţuţuc — Thu, 22 Jan 2009 14:52:09 +0300

Care sunt semnele primăverii? Explozia de verdeaţă, ciripitul păsărilor dimineaţa, căldura plăcută din amiază. Şi da, să nu uităm de Aurora Borealis, primăvara este sezonul Aurorei. Din motive neînţelese pe deplin de oamenii de ştiinţă, în săptămânile din jurul echinocţiului apar frecvent luminile nordice.

Cum este posibil ca aurora să apară mai mult într-un sezon decât în altul?
“Sunt multe probleme pe care nu le înţelegem legate de auroră” spune fizicianul Vassilis Angelopoulos de la UCLA, potrivit ScienceDaily. De exemplu ...

Fizicienii demonstreaza inseparabilitatea qubit-qutrit

Daniel Ţuţuc — Wed, 21 Jan 2009 15:07:53 +0300

Pentru prima data, fizicienii au demonstrat inseparabilitatea cuantica a unui qubit cu un “qutrit” – versiunea 3D a qubitului bidimensional. Inseparabilitatea qubit-qutrit poate aduce mai multe avantaje calculului cuantic, cum ar fi securitate crescuta si porti cuantice mai eficiente, precum si posibilitatea testarii experimentale a unor teorii din mecanica cuantica.

Echipa de cercetare, compusa din fizicieni de la Univesitatea din Queensland, Universitatea din Bristol si Universitatea din Waterloo, a publicat rezultatele intr-un numar recent al prestigioasei reviste Physical Review Letters. Cercetatorii ...

Invizibilitatea devine realitate

Daniel Ţuţuc — Tue, 20 Jan 2009 22:24:52 +0300

Harry Potter poate nu a vorbit despre plasmoni în seria fantastică scrisă de J. K. Rowling, dar cercetătorii de la Universitatea din Maryland folosesc această tehnologie nou apărută pentru a dezvolta o mantie de invizibilitate care există dincolo de lumea vrăjitorilor adolescenţi.

O echipă de cercetare de la A. James Clark School of Engineering din Maryland, compusă din Profesor Christopher Davis, Dr. Igor Smolyaninov şi Drd. Yu-Ju Hung, a folosit tehnologia plasmonilor pentru a crea prima mantie de invizibilitate în ...

Puncte cuantice în grafena

Daniel Ţuţuc — Mon, 19 Jan 2009 14:44:03 +0300

Peste tot în lume cercetătorii lucrează la diferite modele pentru un computer cuantic. Unul din modelele propuse foloseşte spinul electronic pentru stocarea datelor. Cu toate că primii paşi în această direcţie au fost făcuţi folosind puncte cuantice în GaAs, există anumite limitări ale acestui material.

În volumul din ianuarie al publicatiei ştiinţifice Applied Physics Letters grupul profesorului Klauss Ensslin de la ETH, Zurich crede că a găsit o soluţie alternativă pentru GaAs, şi anume punctele cuantice în grafena.

În ultimii ...

Spinul electronic rotit in camp electric

Daniel Ţuţuc — Sun, 18 Jan 2009 14:41:30 +0300

Cercetatorii de la Kavli Institute of Nanoscience din Delft si Fundatia pentru Cercetare Fudamentala a Materiei (FOM) au reusit sa controleze spinul unui singur electron numai cu ajutorul unui camp electric. Cu aceasta realizare se deschide o cale mult mai simpla de realizare a componenteleor unui (viitor) super-rapid computer cuantic.

In imagine, in culoare gri deschis se vede structura metalica (facuta din aur) folosita pentru a crea capcane pentru electroni (liniile albe). O tensiune variabila in timp e aplicata partii ...